M’a ricordu ,e cu sa poti sperdiri ‘a prima notti janca a Bagnara!
Pe’ mmisi sanu nto me paisi non si parrau r’autru.
Rrivau u jornu! Jeu, abitava o campu sportivu e comu misi u peri fora ra casa, potivunu essiri a ssi e noo i deci sira, mi vitti perdutu!
Mi pariva comu se mi era o campu sportivu i Milano e no chjiu i Bagnara.
Machini a dx, machini a sx, cu jva p’avanti cu jva p’arretu, cristiani chi griravunu e sti machini chi sonaunu, insomma non si capisciva nenti!
Comu fu e comu non fu, u Signuri nda mandau bona u e rrivammu nto corsu.
Nta l’aria hiauru i rrustutu. Pisci e carni, musica i tutti i tipi e i tutti i rrazzi!
Amici, chi canusciva i na manera e i sapiva calmi e bono boni, ‘i na botta ballerini, cantanti, attori, musicisti.
Cchiù jva p’avanti cchiù mi meravigghiava. I vinei erunu chini, i tutti i lati spuntava genti.
Mi ndi settamu nda nu bar, non ndi parramu. Sti bar chini chini comu l’ova. Na cosa così a Bagnara non ma ricordu mmai !
A mugghi cosa i tutta a nottata a dissi comunqui Lillu Candidu, Lilluzzu bellu meu, e a dissi e cincu ra matina, Jiu bbituatu mi nesci a ja ura era normali.
Faci i soliti ddu passi mi rriva nto corsu, si gira a dx e si gira a sx,comu viri tutta ja genti dici: "Ccà simu nte pacci!"
Bagnara, 23\7\2011